Fericirea are chipul tau, asa ca uita-te in oglinda!

Fericirea înseamnǎ să dăruieşti. Aşa cum viaţa ne-a fost dăruită, şi noi, la rândul nostru, ar trebui să dăruim mai mult. Iar acest lucru nu trebuie făcut doar pentru a fi fericiţi. Nu o poţi face cu un scop. Nu poţi să păcăleşti viaţa, existenţa. Cel mult te vei păcăli pe tine. Fii autentic în tot ceea ce faci. Lumea e plină de persoane care consideră fericirea un scop, şi totuşi nimeni nu pare să fie fericit cu adevărat. E clar că nu aceasta e reţeta. Idealurile nu au cum să te facă fericit, din moment ce în tine apar mereu alte şi alte dorinţe. Starea de fericire va fi mereu în prezent, aşa că ce sens mai are să o proiectezi în viitor prin idealurile tale? Doar de tine depinde dacă eşti fericit sau nu, dar gândurile tale nu îţi permit acest lux. Te laşi dominat de ele şi astfel ratezi prezentul.

Eşti mereu îngrijorat, încordat, stresat, neliniştit. Simţi că duci adevărate poveri în spate, şi de fapt chiar asta faci, pentru că toate aceste nelinişti atârnă foarte greu pe umerii tăi şi simţi că nu mai faci faţă. E foarte ciudat cum se pot aduna atâtea griji, dar şi mai ciudat este faptul că majoritatea sunt create de noi. De multe ori am observat că îmi făceam griji pentru lucruri inutile. Preferam să amân mereu soluţionarea unei probleme, deoarece o consideram foarte dificilă sau solicitantă. Când nu mai aveam încotro, mă apucam de ea şi de cele mai multe ori îmi dădeam seama că putea fi rezolvată foarte uşor. Mintea este cea care ne creează toate aceste dificultăţi. La fel de bine cum ne ajută să ieşim din probleme, ea este şi cea care le creează. Totul pare să fie doar un joc al minţii. Toată viaţa asta pare să fie compusă din creare şi rezolvare de probleme, printre care se mai presară câteva momente de bucurie, datorate unui succes efemer, dar de care nu ar trebui să ne ataşăm. Rezolvând cât mai multe din ele, vom constata inutilitatea lor şi vom deveni conştienţi că noi suntem de fapt problema. Iar rezolvarea este renunţarea la această problemă, mai exact înţelegerea şi acceptarea egoului. Lipsa de dorinţă ne va oferi posibilitatea să ne privim cu adevărat în oglindă şi să constatăm fericirea.

Cred că toul devine mult mai simplu în momentul în care renunţi să mai amâni, când iei atitudine şi când începi să trăieşti în prezent. În acel moment povara care atârnă pe umerii tăi începe să fie din ce în ce mai uşoară. În timp, aceasta va dispărea de tot, iar fericirea va fi prezentă mereu pe chipul tău, iar fericirea vei fi tu.

 Razvan M.